Maria Mihăescu, născută la Dițești, în Prahova, a ajuns una dintre cele mai cunoscute figuri feminine ale Bucureștiului de la începutul secolului al XX-lea. Cunoscută drept Mița Biciclista, ea a sfidat convențiile prin aparițiile sale publice, stilul de viață și independența afișată într-o societate dominată de reguli impuse femeilor.
Un document personal publicat în presa vremii indică data de 10 octombrie 1885 și satul Dițești, județul Prahova, drept locul nașterii sale. Registrele locale consultate ulterior nu au confirmat însă în mod cert această informație, astfel că istoricii recomandă prudență în privința detaliilor biografice transmise peste generații.
Despre familia Mariei Mihăescu există puține date. Părinții apar în unele relatări cu numele Stoica și Bălașa, iar mama sa ar fi lucrat ca spălătoreasă. Copilăria și adolescența tinerei nu pot fi reconstituite cu exactitate pe baza documentelor disponibile.
Primele apariții pe bicicletă
În august 1897, pe când avea aproximativ 12 ani, Maria Mihăescu a participat la o cursă organizată la Velodromul Român. Ea a concurat pe un tandem, alături de Stavri Niculescu, fapt care arată că legătura sa cu bicicleta era consemnată în presă încă din adolescență.
Ciclismul feminin nu era complet neobișnuit în Bucureștiul acelei perioade. Primele curse dedicate femeilor fuseseră organizate încă din 1896, însă o tânără care pedala pe marile artere ale Capitalei, îmbrăcată elegant și cu o atitudine sigură, devenea rapid subiect de discuție.
În jurul anului 1898 s-a conturat povestea originii poreclei sale. Ziaristul George Ranetti ar fi remarcat-o pe Calea Victoriei și ar fi încercat să se apropie de ea, dar tânăra l-ar fi refuzat. Potrivit tradiției, jurnalistul i-ar fi atribuit atunci numele „Mița Biciclista”, care a ajuns să fie mai cunoscut decât Maria Mihăescu.
Porecla nu a fost doar o glumă de epocă. Ea poate fi privită și ca o sancțiune publică aplicată unei femei care refuza discreția și supunerea așteptate de la reprezentantele sexului feminin. Mița și-a construit singură imaginea și a ales să rămână vizibilă într-un spațiu public în care bărbații aveau, de regulă, ultimul cuvânt.
Între documente și legende
Frumusețea, inteligența și îndrăzneala au propulsat-o în cercurile mondene bucureștene. În epocă, o „demimondenă” era o femeie care trăia în afara modelelor sociale tradiționale și frecventa mediile elegante ale orașului, iar Maria Mihăescu a devenit una dintre cele mai cunoscute figuri asociate acestui statut.
Istoricul Neagu Djuvara, care ar fi cunoscut-o în copilărie, a descris-o ulterior drept o femeie de moravuri ușoare de mare lux. În jurul ei au circulat povești despre relații cu oameni bogați și personalități importante, însă aceste informații nu au același grad de confirmare documentară.
Numele asociate frecvent cu Mița Biciclista sunt cele ale regelui Ferdinand, regelui Leopold al II-lea al Belgiei, regelui Manuel al Portugaliei, poetului Octavian Goga, pictorului Nicolae Grigorescu și medicului Nicolae Minovici. O parte dintre aceste legături apar în memorialistică sau în presa vremii, în timp ce altele provin din tradiția orală și din relatările despre Bucureștiul de altădată.
Cea mai cunoscută istorisire susține că regele Ferdinand i-ar fi oferit casa de pe strada Cristian Tell, în apropierea Pieței Amzei. Unele variante spun că darul ar fi fost făcut când Maria Mihăescu avea 23 de ani, însă informația nu este prezentată ca un fapt demonstrat.
Imobilul există și astăzi, iar legătura sa cu Maria Mihăescu este certă. Casa, cunoscută în prezent drept Casa Mița Biciclista, a fost restaurată și a readus în atenție povestea femeii care a locuit acolo. Presupusa apropiere de familia regală i-a adus și porecla „Mița Cotroceanca”, cu trimitere la zona Cotroceni.
Dincolo de anecdote, Maria Mihăescu a reușit să strângă o avere și să intre într-un mediu inaccesibil, cel puțin la început, unei femei provenite dintr-o familie modestă. Relatările vremii o descriu preocupată de haine, apariție și viața mondenă, iar notorietatea pare să fi devenit pentru ea o formă de putere socială și financiară.
Ultimii ani ai Mariei Mihăescu
În anii ’40, Maria Mihăescu s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dumitrescu. Despre perioada respectivă au fost păstrate numeroase anecdote legate de luxul în care ar fi continuat să trăiască și de pretențiile sale, însă și aceste relatări trebuie privite în raport cu caracterul lor memorialistic.
După instaurarea comunismului, naționalizarea imobilelor i-a schimbat radical situația. Averea și statutul dobândite în deceniile precedente s-au pierdut, iar fosta celebritate a Capitalei a ajuns să trăiască modest chiar în locuința asociată numelui său.
Sursele despre bătrânețea ei o descriu retrasă și săracă, într-un București foarte diferit de cel în care devenise celebră. Maria Mihăescu a murit la 82 de ani; unele surse indică anul 1968, însă cercetările istorice recente menționează data de 30 iunie 1967.
Povestea Miței Biciclista a rămas la granița dintre realitate și legendă. Participarea la cursele de ciclism, aparițiile publice și existența casei din strada Cristian Tell sunt susținute de documente, în timp ce multe dintre aventurile mondene și legăturile cu regi sau oameni celebri au fost amplificate de presa și memorialistica vremii.