Partidul Național Liberal a deschis la Tribunalul Prahova un proces prin care solicită anularea deciziei Tribunalului București privind constituirea completurilor specializate pentru dosarele în care sunt implicate partide politice și alte persoane juridice. Cererea a fost înregistrată pe 14 octombrie, însă instanța prahoveană nu a stabilit încă primul termen.
Demersul este legat de conflictul intern din PNL, unde tabăra condusă de Ilie Bolojan și gruparea contestatară au ajuns să se confrunte în instanță. Purtătorul de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan, a confirmat că formațiunea atacă hotărârea prin care au fost desemnate completurile respective.
PNL cere „să dispună anularea Deciziei Președintelui Tribunalului București prin care s-au aprobat completuri pentru dosarele care vizează persoane juridice (asociații, fundații, federații, confederații, sindicate, partide politice)”. Liberalii susțin că vor folosi toate mijloacele legale pentru a contesta măsura.
De unde a pornit disputa
Tensiunile din partid au izbucnit după căderea, în luna mai, a Guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. O parte dintre liberali a cerut reluarea negocierilor cu social-democrații pentru formarea unui nou Executiv, însă propunerea a fost respinsă de tabăra Bolojan.
Ulterior, conducerea partidului a adoptat măsuri pentru modificarea Statutului și sancționarea celor considerați îndepărtați de linia politică oficială. Gruparea contestatară, din care fac parte Hubert Thuma și Alina Gorghiu, a reacționat prin mai multe acțiuni în instanță.
Un prim dosar a fost introdus la Tribunalul Ilfov și soluționat chiar în ziua înregistrării, instanța admițând cererea. Au urmat alte procese la Tribunalul București, în care solicitările contestatarilor au fost, de asemenea, admise. În schimb, cererile PNL de sesizare a Curții Constituționale, prin care partidul reclama o posibilă ingerință a instanței în activitatea sa internă, au fost respinse.
Contestațiile PNL
Acțiunea depusă la Tribunalul Prahova vizează hotărârea adoptată de conducerea Tribunalului București la 23 iunie 2026, la două zile după Congresul Extraordinar al PNL. Prin acel act au fost constituite completuri specializate pentru cauzele referitoare la asociații, fundații, sindicate și partide politice.
PNL pune sub semnul întrebării atât modul de organizare a instanței, cât și procedura de desemnare a judecătorilor. Partidul arată că doar șase magistrați, dintr-un total de peste 100 de judecători ai Tribunalului București, au fost aleși pentru soluționarea unor astfel de dosare.
Liberalii au calificat măsura drept o „decizie fără precedent, care eludează propria lege de organizare judecătorească, potrivit căreia orice secție nou-înființată are nevoie de avizul CSM”. Formațiunea a contestat și imparțialitatea unuia dintre judecătorii desemnați, care a ajuns ulterior să judece un dosar introdus de tabăra adversă din partid.
Potrivit argumentelor PNL, magistrata identificată prin inițialele M.L. ar fi avut o legătură profesională anterioară cu Alina Gorghiu. În perioada în care aceasta era ministru al Justiției, ar fi solicitat detașarea judecătoarei în minister, măsură aprobată prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023. Magistrata ar fi lucrat acolo pe întreaga durată a mandatului lui Gorghiu.
Pe acest motiv, PNL a anunțat că va solicita recuzarea judecătoarei. Cererea a fost respinsă, iar partidul a decis să continue demersurile judiciare împotriva hotărârii Tribunalului București. Dosarul aflat la Tribunalul Prahova nu are, deocamdată, un prim termen de judecată.