Curtea Constituțională a României se reunește miercuri pentru a dezbate sesizările de neconstituționalitate depuse împotriva noii Legi a integrității. Contestațiile vin din partea a 27 de senatori USR și PNL, printr-o sesizare comună, dar și din partea președintelui Nicuşor Dan, printr-o acțiune separată.
Primul punct de dispută vizează retroactivitatea sancțiunilor, cunoscută drept Amendamentul „Fritz”. Prevederea controversată stipulează că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în 30 de zile. Contestatarii invocă Articolul 15 din Constituție, care interzice aplicarea retroactivă a legii.
Al doilea punct sensibil privește obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese, prevedere denumită Amendamentul „Grădinaru”. Sesizarea arată că legea nu definește clar ce înseamnă o relație „asemănătoare celei dintre soți”, lăsând persoanele vizate să se autocalifice drept subiecți ai legii pentru a evita amenzi. Publicarea nominală a averilor unor persoane private este considerată o ingerință disproporționată în viața privată, incompatibilă cu standardele CJUE și CEDO.
Miza politică este semnificativă: Amendamentul „Fritz” este perceput ca vizând primarul Timișoarei, Dominic Fritz, iar cel de-al doilea amendament ar afecta-o pe partenera președintelui, Mirabela Grădinaru. PSD acuză USR și PNL că blochează, prin această sesizare, accesul României la 771 de milioane de euro din PNRR, întrucât legea reprezintă un jalon critic ce trebuie promulgat până la 31 august.
Contestatarii resping acuzația și susțin că o lege neconstituțională ar periclita oricum jalonul în fața Comisiei Europene. Ei argumentează că integritatea nu poate fi garantată prin norme adoptate împotriva adversarilor politici. ANI și experții anticorupție avertizează, la rândul lor, că reducerea transparenței averilor poate încălca angajamentele României față de OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Dezbaterea are loc după ce, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informațiilor despre membrii de familie din declarațiile de avere. Decizia de astăzi a Curții va stabili dacă noua lege poate intra în vigoare în forma actuală sau dacă va trebui modificată înainte de termenul impus de PNRR.