Tratarea insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală ar putea influența nu doar calitatea somnului, ci și ritmul îmbătrânirii organismului. Cercetătorii de la University of California, Los Angeles (UCLA) au identificat acest posibil efect într-un studiu realizat pe adulți de peste 60 de ani.
Analiza a inclus aproape 100 de persoane cu insomnie, participante la un proiect mai amplu, în care 291 de adulți au fost repartizați aleatoriu în două grupuri. Unii au urmat terapie cognitiv-comportamentală pentru insomnie, iar ceilalți au primit ședințe de educație privind somnul.
În cadrul terapiei, specialiștii îi ajută pe pacienți să recunoască și să modifice tiparele de gândire, comportamentele și obiceiurile care contribuie la problemele de somn. Cercetătorii au comparat probe de sânge recoltate înainte de începerea tratamentului cu cele obținute pe o perioadă de până la doi ani după intervenție.
Pentru a estima ritmul îmbătrânirii biologice, echipa a folosit inclusiv DunedinPACE, un indicator calculat pe baza modificărilor epigenetice ale ADN-ului. Acesta nu poate anticipa durata vieții unei persoane, însă valorile sale sunt asociate cu starea de sănătate și cu riscul de mortalitate.
Ce au observat cercetătorii
Unele dintre măsurătorile analizate au sugerat o accelerare a îmbătrânirii, însă participanții care au urmat terapia cognitiv-comportamentală au prezentat un ritm mai lent al acestui proces. Rezultatele raportului publicat în The Lancet Healthy Longevity sunt considerate primele dovezi privind legătura dintre tratamentul insomniei și ritmul îmbătrânirii biologice.
Cercetări anterioare ale aceleiași echipe au indicat și o posibilă influență la nivel celular. Persoanele la care insomnia a intrat în remisie după terapie au avut cea mai mare scădere a nivelului p16INK4a, marker asociat cu îmbătrânirea celulelor.
Mecanismul nu este deocamdată clar. O ipoteză este că un somn mai bun ar putea reduce inflamația și activarea persistentă a sistemelor de răspuns la stres, diminuând astfel stresul și deteriorarea celulară.
„Insomnia la adulții în vârstă este adesea tratată ca o problemă care afectează calitatea vieții, dar aceste rezultate sugerează că ar putea fi și un factor de risc modificabil pentru modul în care îmbătrânește organismul”, a declarat Judith Carroll, autoarea principală a studiului.
Rezultate care trebuie confirmate
Cercetătorii subliniază că rezultatele sunt preliminare și că studiul a fost realizat exclusiv pe adulți mai în vârstă. Datele nu demonstrează că terapia cognitiv-comportamentală încetinește în mod direct îmbătrânirea, fiind necesare cercetări suplimentare pentru clarificarea mecanismului și verificarea efectelor la alte categorii de vârstă.
Terapia poate presupune între patru și opt ședințe înainte ca îmbunătățirile somnului să devină evidente. Beneficiile sale tind însă să se mențină mai mult timp decât cele asociate unor tratamente medicamentoase.