Senatul României a adoptat miercuri Legea ANI cu 104 voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și 7 „abțineri”, în urma unor dezbateri aprinse atât în Comisia juridică, cât și în plen. Actul normativ a trecut cu două amendamente contestate, unul aparținând PSD și altul AUR, iar PNL a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională.
Amendamentul PSD prevede că persoanele față de care se constată definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese își pierd funcția la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești. USR susține că această prevedere îl vizează direct pe președintele partidului, Dominic Fritz, iar PNL avertizează că introduce retroactiv sancțiuni pentru decizii judecătorești deja pronunțate.
Amendamentul AUR obligă soțul, soția sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii să depună declarații de avere și de interese. Senatoarea AUR Cristina Dumitrescu a apărat prevederea invocând transparența, în timp ce senatorul USR Ștefan Pălărie a catalogat-o drept inaplicabilă, susținând că ANI nu dispune de mecanisme pentru a verifica astfel de relații. Reprezentantul ANI prezent la dezbateri a confirmat că instituția nu poate demonstra existența unor asemenea raporturi.
Replicile din plen au fost tăioase. Pălărie a acuzat că legea „mutilată” de PSD și AUR este neconstituțională din două motive grave: retroactivitatea sancțiunilor și inaplicabilitatea prevederii privind partenerii de viață. Senatorul PSD Daniel Zamfir a respins criticile, susținând că amendamentul este „absolut rațional”, iar cei găsiți în conflict de interese trebuie să plece imediat din funcție.
Senatoarea din grupul PACE, Cosmina Cerva, a criticat toate partidele implicate, afirmând că o lege de importanță majoră a fost transformată într-o dispută între „concubina Mirabela și prințișorul Fritz”. Senatorul liberal Vlad Varga a anunțat formal că PNL va susține contestarea constituționalității legii la CCR.
Legea ANI reprezintă un jalon obligatoriu din PNRR. Dacă actul normativ nu va fi publicat în Monitorul Oficial până la 31 august, România riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile europene.