Agricultura prahoveană își schimbă treptat structura, pe fondul secetei și al costurilor tot mai greu de gestionat. Între 2019 și 2023, porumbul a pierdut mii de hectare, în timp ce suprafețele cultivate cu grâu și rapiță au crescut.
Suprafața ocupată de principalele culturi din județ a scăzut de la 142.960 de hectare în 2019 la 139.861 de hectare în 2023, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 2,2%. Diferența totală este relativ mică, însă schimbările din interiorul acestei suprafețe sunt importante pentru agricultura din Prahova.
Porumbul rămâne lider
Porumbul pentru boabe continuă să fie cultura cu cea mai mare suprafață în județ. În 2023, acesta ocupa 44.471 de hectare, adică aproximativ 31,8% din terenurile cultivate cu principalele culturi.
Suprafața este însă cu mult mai mică decât în 2019, când porumbul era cultivat pe aproximativ 53.068 de hectare. În patru ani, cultura a pierdut aproape 8.600 de hectare, echivalentul unei scăderi de peste 16%.
Grâul s-a apropiat de porumb în clasamentul culturilor prahovene. În 2023, acesta ocupa 39.280 de hectare, respectiv aproximativ 28,1% din suprafața analizată. Împreună, porumbul și grâul acopereau aproape 60% din terenurile cultivate cu principalele culturi.
Datele transmise în 2025 de Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova indică o posibilă continuare a creșterii grâului. Suprafața ar fi ajuns la aproximativ 42.000 de hectare, față de circa 39.000 de hectare în 2024, urmând ca valorile finale să confirme evoluția.
Rapița își dublează suprafața
Cea mai spectaculoasă extindere a fost înregistrată de rapiță. De la aproximativ 7.446 de hectare în 2019, cultura a ajuns la 14.376 de hectare în 2023, aproape dublându-și suprafața.
În aceeași perioadă, ponderea rapiței în totalul principalelor culturi a crescut de la aproximativ 5% la peste 10%. Potrivit informațiilor prezentate în 2025 de autoritățile agricole județene, suprafața ar fi urcat chiar la aproximativ 20.500 de hectare.
Floarea-soarelui a avut o evoluție opusă. Terenurile cultivate cu această plantă s-au redus de la 17.410 hectare în 2019 la 12.472 de hectare în 2023, ceea ce înseamnă o pierdere de aproape 5.000 de hectare și o scădere de aproximativ 28%.
Seceta schimbă alegerile fermierilor
Perioadele secetoase și temperaturile ridicate au crescut riscurile pentru culturile care au nevoie de cantități mari de apă. Porumbul este unul dintre exemplele cele mai expuse, mai ales atunci când investițiile în semințe, fertilizanți, tratamente, motorină și lucrări agricole nu mai pot fi recuperate după un an slab.
În aceste condiții, alegerea culturii devine și o decizie financiară. Fermierii evaluează nu doar producția posibilă, ci și riscul asociat fiecărui hectar, ceea ce explică orientarea către grâu, orz și rapiță, culturi considerate mai potrivite pentru condițiile economice și climatice actuale.
Scăderea suprafeței totale cultivate cu principalele culturi, de aproximativ 3.100 de hectare între 2019 și 2023, nu înseamnă dispariția agriculturii. Mai mult de jumătate din această diferență a fost compensată prin extinderea altor culturi, în condițiile în care doar porumbul a pierdut peste 8.500 de hectare.
Efecte asupra economiei locale
Schimbarea culturilor influențează întregul lanț agricol din Prahova. Furnizorii de semințe, îngrășăminte și produse pentru protecția plantelor, distribuitorii de utilaje, transportatorii, depozitele și procesatorii trebuie să se adapteze unei structuri diferite a producției.
Valoarea agriculturii nu este dată doar de numărul de hectare cultivate, ci și de producția obținută și de modul în care aceasta este valorificată. Depozitarea, logistica, procesarea și comercializarea pot păstra în economia județului o valoare mai mare decât vânzarea materiei prime imediat după recoltare.
În zona de câmp din Prahova predomină cerealele și plantele tehnice. Regiunile colinare au, la rândul lor, o importanță aparte prin viticultură și pomicultură. Cele aproape 140.000 de hectare cultivate reprezintă un activ economic semnificativ pentru județ, alături de industriile prelucrătoare, energetică și petrolieră, comerț și turism.
Ce poate urma în agricultura prahoveană
Dacă tendințele actuale se mențin, porumbul va rămâne una dintre culturile centrale ale județului, dar presiunea climatică și economică îi poate limita extinderea. Grâul și rapița au câștigat deja suprafețe importante, iar evoluția lor va depinde de randamente, costuri și condițiile meteorologice.
Investițiile în irigații, tehnologie, soiuri adaptate climei și agricultură de precizie pot influența din nou distribuția culturilor. Pentru fermieri, decizia este tot mai mult legată de combinația dintre profitul posibil și riscul acceptat.