Prahova a primit 50.320 de turiști în luna iulie 2026, dintre care 42.689 au fost români, iar 7.631 au venit din străinătate. Deși vizitatorii străini au generat mai multe înnoptări decât în aceeași perioadă a anului trecut, numărul total al nopților petrecute în județ a scăzut.
- turiști români: 42.689, reprezentând 84,8% din total;
- turiști străini: 7.631, adică 15,2%;
- înnoptări în total: 105.414;
- indicele de utilizare netă a locurilor de cazare: 25,4%.
Comparativ cu luna iulie 2025, înnoptările înregistrate în structurile de cazare din județ au fost mai puține cu 3,2%. Scăderea a fost determinată de turiștii români, ale căror înnoptări s-au redus cu 6,5%, în timp ce nopțile petrecute de turiștii străini au crescut cu 23,7%.
Gradul de ocupare a capacității de cazare a coborât cu 2,6 puncte procentuale față de iulie 2025, până la 25,4%. Totodată, durata medie a sejurului a fost de 2,1 zile, față de 2,2 zile în luna similară a anului precedent.
Diferența față de Brașov
Comparația cu județul Brașov evidențiază un decalaj important în privința atractivității turistice. Brașovul a raportat aproximativ 1,3 milioane de sosiri turistice în 2025, în timp ce datele disponibile pentru primul trimestru al aceluiași an indicau 335.400 de turiști în Brașov și 134.100 în Prahova.
Ambele județe dispun de stațiuni montane, peisaje și obiective istorice, însă oferta Brașovului este mai bine integrată și atrage vizitatori pe tot parcursul anului. Pentru Prahova, extinderea promovării dincolo de Valea Prahovei ar putea pune în valoare obiective precum Castelul Peleș, Castelul Cantacuzino, Mănăstirea Sinaia, Salina Slănic, cramele din Dealu Mare, traseele montane, conacele și patrimoniul industrial.
O variantă propusă pentru dezvoltarea turismului județean este construirea unor circuite tematice care să combine muntele, vinul, istoria și gastronomia. Pachetele de două sau trei zile, cu trasee organizate și transport între obiective, ar putea include atât Sinaia, Bușteni și Azuga, cât și celelalte zone ale județului.
Promovarea mai intensă în mediul online și la nivelul comunităților locale ar completa această abordare, în special pentru zonele viticole din Dealu Mare și pentru atracțiile din afara stațiunilor montane consacrate.